Spre final, am rămas doar vreo șase și ne-auzeam bine între noi. Suficient de bine cât să vorbesc eu prea mult. Am apucat să spun că o să-mi fac blog pe bune, să le fiu „căpcăun„ cretinilor. Dacă tot și-au dorit să le fiu, am să le fiu. Fără număr.
În ansamblu, îmi pare bine că i-am cunoscut, fie ei autori de bloguri originale, fie ei agregatori. Sunt tipi și tipe ok, fără figuri în cap, cum sunt, în general, ziariștii de presă clasică.

De la Kristofer93 am luat lista de participanți și poza, că eu m-am dus neechipat.
Participanti: Balaceanca, ContraSENS, Edith, Fara Filtru, George (agendabacau.ro), Ionut Branzei, Kaysha, Reporter liber, RiverFlow, Sebi Sascau, TalentIrosit, Ursaqe și, evident, eu.

Sper că n-am omis pe nimeni. Alții au scris, dar au ”uitat” deliberat sa treacă toți participanții. Cred că de vină pentru memoria scurtă și vederea slabă sunt limbricii violet, care i-au atacat din interior.

BIGAMUL

De Ray Cooney

Distributia:

JOHN SMITH ……….Adrian Gazdaru / Matei Bogdan
STANLEY……………Gabriel Dutu / Dumitru Rusu
MARY SMITH……….Florina Gazdaru
BARBARA SMITH…..Anca Bucsa
Comisarul TROUGHTON ..Bogdan Buzdugan
Comusarul POSTERHOUSE..Viorel Baltag
BOBBY FRANKLIN…..Stefan Ionescu / Cristian Todica
Fotograful…………………Iustin Ciuche
Dama cu poseta …………Despina Preisecaru

Regia artistica …………….CRISTIAN IOAN
Scenografia ………………..CRISTINA CIOBANU

Programul agenţiei de bilete
Zilnic: 10.00 – 13.00
16.00 – 18.00
Sâmbăta: închis

Preţurile biletelor sunt următoarele:
15 lei – lojă (şi premieră)
10 lei – sală
5 lei – elevi şi studenţi
Teatrul Municipal Bacovia Bacău: 0234. 510.086
Email: teatrulbacovia@yahoo.com

foto: www.teatrulbacovia.ro

Spectacolul va avea loc la Sala „Ateneu”, duminică, 20 decembrie, orele 15.00.

Organizatorii au cuprins în program colinde religioase, vestitoare ale naşterii Domnului, precum şi colinde laice, între sursele cărora putem încă descoperi teme si simboluri de mitologie românească.

Pentru aducerea în scenă a acestor bijuterii muzicale, unice prin frumuseţea poetică şi înveşmântarea melodică îşi vor da concursul:
- Grupurile de colindătoare de la mânăstirile Diaconeşti, Tisa-Silvestri, Bogdana şi Ciolpani;
- Corul Seminarului Teologic din Roman;
- Cetele de colindători din comunele Caşin, Oituz şi Sascut (satul Pănceşti);
- Corul Şcolii Generale „Al. I. Cuza” Bacău;
- Corul Liceului de Arte „George Apostu” Bacău;
- Orchestra, formaţia coregrafică şi grupul vocal „Flori de câmp”.

Vineri-Joi 13:00 16:00 19:00 22:00

In rolurile principale
JOHN CUSACK
CHIWETEL EJIOFOR

cu
AMANDA PEET
OLIVER PLATT
THANDIE NEWTON
si
DANNY GLOVER
WOODY HARRELSON

Muzica – HARALD KLOSER şi THOMAS WANDER
Co-producători – VOLKER ENGEL, MARC WEIGERT
Costume – SHAY CUNLIFFE
Montajul – DAVID BRENER, A.C.E. PETER S. ELLIOT
Scenografia – BARRY CHUSID
Imaginea – DEAN SEMLER ACS ASC
Producatori executivi – ROLAND EMMERICH, UTE EMMERICH, MICHAEL WIMER
Scenariul – HARALD KLOSER & ROLAND EMMERICH
Producători – HARALD KLOSER, MARK GORDON, LARRY FRANCO
Regia – ROLAND EMMERICH

AP 12 – Acordul parintilor pt.copii sub 12 ani

Cu secole în urmă, mayaşii ne-au lăsat calendarul lor, care va ajunge la final în curând. De atunci, astrologii au aflat şi ei despre apocalipsă, numerologii au creat modele numerice care o prezic, geologii afirmă că Pământul şi-a trăit deja viaţa sa de corp ceresc, oamenii de ştiinţă nu pot nega nici ei cataclismul de proporţii epopeice care urmează a avea loc pe pământ în anul 2012. O profeţie ce a pornit de la mayaşi este acum pe larg consemnată, discutată, disecată şi examinată. În 2012 vom afla – am fost avertizaţi.

DESPRE FILM

Primul căruia i-a venit ideea cu privire la anul 2012 a fost scriitorul /producătorul /compozitorul Harald Kloser, co-scriitor al scenariului alături de Roland Emmerich. “Fiecare civilizaţie de pe Pământ are un mit al potopului, al dezastrului apocaliptic” menţionează Kloser. “Lucrurile merg rău, societatea nu mai funcţionează, iar planeta trebuie să o ia de la capăt. Unor oameni li se dă o a doua şansă de a începe o nouă cultură, o nouă societate, o nouă civilizaţie.”

Ideea s-a cristalizat atunci când Kloser şi Emmerich au descoperit acest reper necesar pentru a-şi broda pe el povestea lor contemporană privind sfârşitul. Calendarul mayaş ajunge până la sfârşitul celui de-al 13-lea ciclu al său, pe 21 decembrie 2012 – după această dată nu mai urmează nimic. Acest lucru, fireşte, conduce la întrebarea – dacă acest calendar nu mai continuă, ce va urma? “Veţi găsi milioane de oameni, din toate sferele societăţii, care cred că în 2012 se va produce un fel de schimbare în societate sau o schimbare în ceea ce priveşte spiritul,” afirmă Kloser. Anvergura şi varietatea teoriilor le-au oferit lui Emmerich şi Kloser idei din care să se inspire atunci când s-au apucat să redacteze scenariul.

Esenţialul pentru regizor, care este bine cunoscut pentru producţii de mare succes cum ar fi Independence Day şi The Day After Tomorrow, era să găsească o cale de a individualiza filmul 2012 faţă de alte epopei ale dezastrului. “Cu cât am discutat mai mult cu Harald despre poveste, cu atât mai mult mi-am dat seama că acesta a devenit într-adevăr un punct de referinţă pentru oamenii din ziua de astăzi. Există o mulţime de elemente filozofice şi politice care cred că se adaugă la elementul dezastru.”

Fundamental pentru a reda această idee era ca scenariştii să creeze personaje capabile să treacă prin răsturnări filosofice şi politice, sugerând de fapt că dezastrul se întâmplă la scara întregii umanităţi. John Cusack interpretează rolul principal al lui Jackson Curtis, un scriitor al cărui devotament faţă de romanul său eşuat-dar-potenţial-genial i-a distrus căsnicia, lăsându-i familia într-o stare de instabilitate.
Dar Jackson rămâne un tată loial şi va dovedi că face orice pentru a-şi salva familia. Amanda Peet joacă rolul fostei soţii a lui Jackson, Kate, care păstreaza o legatură de prietenie cu Jackson, dar care a obosit să mai concureze cu munca acestuia, încercând în zadar să-i capteze atenţia. Atunci când plăcile tectonice încep să se deplaseze – distrugând L.A.-ul, care se află în calea lor – Jackson şi familia sa vor începe o călătorie terestră şi aeriană în dorinţa disperată de a supravieţui şi de a vedea noua lume.

În tot acest timp, liderii cei mai importanţi ai guvernelor lumii aveau un plan. Ei nu puteau să salveze întreaga rasă umană, dar puteau salva câţiva oameni, care ar avea şansa de a pune bazele unei noi societăţi. Preşedintele Thomas Wilson, interpretat de Danny Glover, are capacitatea de a înţelege foarte rapid criza cu care urmează să se confrunte omenirea; de asemenea, pentru a preveni isteria în masă, el hotărăşte să ţină informaţia sub lacăt. Chiwetel Ejiofor interpretează rolul consilierului prezidenţial pe probleme de ştiinţă, Adrian Helmsley, care a reuşit să decodeze mesajele pământului şi este hotărât să facă totul pentru a ajuta la salvarea cât mai multor oameni.

Carl Anheuser, şeful Cancelariei prezidenţiale, interpretat de Oliver Platt, chiar dacă pare îngâmfat şi irascibil, este la fel de implicat în salvarea societăţii – cel puţin a acelora care reuşesc să supravieţuiască. Thandie Newton, care interpretează rolul fiicei preşedintelui, Laura, este şocată să descopere că guvernul tatălui său a ascuns omenirii un lucru atât de grav. De fapt, se pare că singurul om din afara guvernului care are idee de ceea ce este pe cale să se întâmple este amfitrionul postului de radio (şi probabil profetul) Charlie Frost (Woody Harrelson), care îşi transmite în eter predicţiile, oricui ar vrea să le asculte.

Scenariul pe care l-au scris Kloser and Emmerich reprezintă cel mai grandios proiect încercat de Emmerich până acum. Pentru a-l transpune pe ecran, el combină efectele speciale şi vizuale, care, menţioneză regizorul, i-au dat libertatea de a alege cel mai bun mod de a da viaţă unei secvenţe. “Scopul este ca spectatorul să nu-şi dea seama ce este real şi ce e realizat pe calculator,” explică scenograful Barry Chusid. “Sperăm ca în final, după ce aţi privit filmul, să vă întrebaţi ‘Unde naiba au găsit muntele pe care să construiască aceste lucruri?’”

De exemplu, echipa de producţie a construit câteva decoruri exterioare mobile pe care regizorul să le poată muta în timp ce actorii aleargă pe sau printre ele. “Roland a amenajat o întreagă stradă de oraş, cu palmieri, betoane, faţade de case, şi le-a pus pe toate pe nişte balansiere gigantice – cu motoare imense – şi a spus, ‘Trebuie să alergi de-a lungul acestei străzi, să te urci într-o maşină şi să demarezi în trombă,’” spune Cusack. Până la final, menţionează el, “am trecut prin apă, foc, pământ, nori de cenuşă, cutremure, aproape prin tot ce ţi-ai putea închipui. Am condus toate vehiculele la care te-ai putea gândi, ieşind din orice dezastru pe care ţi l-ai putea imagina. Am traversat un soi de infern.”

Ceea ce nu a putut fi construit de tâmplari, a fost construit de animatori pe calculator, iar pentru a da viaţă viziunii lui Emmerich, doar efectele speciale puteau face faţă. “Nu este atât de dificil pe cât mi-am imaginat,” afirmă Cusack. “Roland a pus dinainte totul la punct şi îţi prezintă cum va arăta secvenţa atunci când totul va fi gata. Este foarte sigur că-ţi va face plăcere să-ţi imaginezi ceea ce îşi imaginează el.”

“Îmi place aproape totul la acest film,” spune Marc Weigert, care lucrează ca supervizor de efecte vizuale şi co-producător al filmului. “Mai mult de jumătate din film îl reprezintă efectele vizuale. Cred că Roland a găsit o cale de a introduce în acest film aproape orice dezastru natural pe care ţi-l poţi imagina. L.A. este distrus de un cutremur de pământ de 10,5 grade. Yellowstone Park piere într-o erupţie de lavă groasă de treizeci de mile. Dar adevăratul motiv pentru care este atât de amuzant să lucrezi cu Roland este faptul că el aduce ceva nou, ceva diferit fiecărei secvenţe. Ai putea gândi, ‘Hm, am mai văzut filme cu cutremure.’ Ei bine, nu, n-ai mai văzut.”

2012 a devenit până la urmă o producţie enormă, chiar şi pentru Emmerich. Conform celor afirmate de Cusack, “Anvergura filmului este mai mare decât orice am văzut până acum. Fiecare pagină a scenariului era o secvenţă în faţa căreia te întrebai ce anume are Roland în minte, pentru că totul părea atât de ambiţios, atât de imens. Dar ceea ce este interesant atunci când îl priveşti pe Roland pe platou este faptul că el nu intră niciodată în panică. Chiar dacă e înconjurat de decoruri masive sau de un uriaş green screen, el are totul în cap. El ştie exact cum vrea să arate şi este capabil să comande trupe întregi de tehnicieni pentru a face ca totul să meargă cum trebuie.”

Nora

Autor: Henrik Ibsen
Distributia:
Nora: Eliza Judeu
Avocatul Helmer: Stefan Ionescu
Doctorul Rank: Ion Goranda
Doamna Linde: Firuta Apetrei
Avocatul Krogstad: Viorel Baltag
Anne-Marie, bona la sotii Helmer: Anca Bucsa

Regia artistica: Dumitru Lazar Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ilustratia muzicala : Nicu Iftimie
Foto / grafica : Ioan Viorel Cojan

Luni 16 noiembrie, ora 11.00

SUNTEM 4, FACEM TEATRU

Autor: Erhard Schmied
Distributia:
Fanti: Adriana Parvu
Anna – Johanna – Katharina – Anastasia – Sissi – Diana – Aceea: Alina Simionescu
Grrrr: Bogdan Buzdugan
Mazgaleala: Cristian Todica
Regia artistica: Gabriel Dutu
Scenografia: Edi Lasoc
Ilustratie si aranjament muzical : Iustin Stefan Ciuche
Foto / grafica : Ioan Viorel Cojan

Luni 16 noiembrie, ora 17.00

PETITOAREA

Autor: MIHAI SERGHEI TODOR
Distribuţia:
Pantalone: CRISTIAN TODICA
Brighella: STEFAN IONESCU
Trappola: BOGDAN BUZDUGAN / GABRIEL DUTU
Capitano: DUMITRU RUSU / ADRIAN GAZDARU
Petitoarea: FLORINA GAZDARU
Beatrice: ALINA SIMIONESCU
Clarice: DANIELA VRANCEANU
Colombina: ADRIANA PARVU
Trubadurul: IUSTIN CIUCHE
Zanni: MATEI BOGDAN
Vanzator: STEFAN ALEXIU
Curtezana: SIMONA NICA
Ghicitoare: ANCA BUCSA

Regia artistica: MIHAI SERGHEI TODOR
Scenografia: CLARA DARANGA
Ilustratie si aranjament muzical : MIHAI SERGHEI TODOR & IUSTIN CIUCHE
Foto / grafica : Ioan Viorel Cojan

Marti 17 noiembrie, ora 16.00 – deplasare Onesti

BALTAGUL

Autor : Mihail Sadoveanu
Distributia :
Vitoria Lipan – Doina Iacob
Gheorghita – Stefan Alexiu
Minodora – Florina Gazdaru
Parintele Danila – Nicolae Rosioru
Prefectul – Valentin Braniste
David, Primarul – Stelian Preda
Pricop, Macovei – Stefan Ionescu
Dochia – Despina Prisecaru
Neamtul, Judecatorul – Viorel Baltag
Iorgu – Cristian Todica
Maria – Eliza Noemi Judeu
Bogza – Ioan Goranda
Cutui – Dumitru Rusu
Ileana – Dana Olariu
Gafita – Anca Bucsa
O femeie – Firuta Apetrei
Adaptare : Corneliu Ifrim

Miercuri 18 noiembrie, ora 10.00 si 12.00 – deplasare Onesti

FLUIERUL FERMECAT

Autor: Sorin Lepa
Regie colectiva
Stagiunea 2008 / 2009
Distributia:
Impratul: Cristian Todica
Sfetnicul: Stefan Alexiu
Crainicul: Florina Gazdaru
Domnita: Daniela Vranceanu
Uratul: Dumitru Rusu
Dascalul DO: Anca Bucsa
Laba de Urs: Bogdan Matei

Ilustratia muzicala : Nicu Iftimie
Foto / grafica : Ioan Viorel Cojan

Joi 19 noiembrie, ora 17.00 – deplasare Piatra Neamt

Nora

Autor: Henrik Ibsen
Distributia:
Nora: Eliza Judeu
Avocatul Helmer: Stefan Ionescu
Doctorul Rank: Ion Goranda
Doamna Linde: Firuta Apetrei
Avocatul Krogstad: Viorel Baltag
Anne-Marie, bona la sotii Helmer: Anca Bucsa

Regia artistica: Dumitru Lazar Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ilustratia muzicala : Nicu Iftimie
Foto / grafica : Ioan Viorel Cojan

Duminica 22 noiembrie, ora 18.00

CASA BERNARDEI ALBA

Autor : Federico Garcia Lorca
Distributia :
Bernarda – Doina Iacob
Maria Josefa – Ligia Dumitrescu
Angustias – Florina Gazdaru
Magdalena – Firuta Apetrei
Amelia – Eliza Noemi Judeu
Martirio – Luiza Sarivan / Daniela Vranceanu
Adela – Adriana Parvu / Anca Bucsa
La Poncia – Ioana Ene Mihail
Servitoarea – Corina Goranda
Prudencia – Nela Zare
Cersetoarea – Despina Prisecaru
Regia artistica: : Gelu Badea
Costume : Cris Ciobanu
Decor : Gelu Badea

Duminica 29 noiembrie, ora 18.00

FARMECUL AMETITOR AL BANILOR NEGRI

Autor: RAY COONEY
Distribuţia:
Jean Perkins: FIRUTA APETREI
Henry Perkins: VIOREL BALTAG
Betty Johnson: DANIELA VRANCEANU
Vic Johnson: BOGDAN MATEI
Devenport: STEFAN IONESCU
Slater: ION GORANDA
Raj: BOGDAN BUZDUGAN

Regia artistica: DUMITRU LAZAR FULGA
Decor & costume: CRISTINA CIOBANU
Ilustratie muzicala : NICU IFTIMIE

Programul agenţiei de bilete

Zilnic: 10.00 – 13.00
16.00 – 18.00
Sâmbăta: închis
Preţurile biletelor sunt următoarele :
15 lei – lojă (şi premieră)
10 lei – sală
5 lei – elevi şi studenţi
Teatrul Municipal Bacovia Bacău : 0234. 510.086
Email: teatrulbacovia@yahoo.com

foto: www.teatrulbacovia.ro

HANOVRA, încă din 1995, a fost – şi rămâne – punct de reper în zonă pentru că e cunoscut aproape de toată lumea. Restaurantul are un aspect aparte, un fel de labirint dintr-un parc de distracţii în care poţi fi ba în lumea piticilor, ba în peştera piraţilor, şi asta datorită conformaţiei unice, cu holuri lungi şi întortocheate şi separeuri întunecoase, totul într-o combinaţie de lemn natur şi piatră de râu.

Până de curând, aveam senzaţia că locul e viu, e ca un organism care se dezvoltă, mai apărea un colţişor, se mai făcea o mică extindere, aproape tot timpul se mai construia câte ceva. Am impresia că acum au ajuns la limită şi că mai mult de atât nu se pot dezvolta pe spaţiul dat, doar dacă rad tot şi o iau de la capăt. Dar ar fi păcat …

Despre HANOVRA se spunea în timp ba că se mănâncă bine, ba că se mănâncă ieftin. Parţial adevărat e şi una şi alta. Rămâne ca fiecare să decidă după cât de pretenţios este.
Meniul este consistent şi are imagini descriptive pentru unele preparate, ceea ce nu e deloc rău, pentru că sunt mulţi care iau contact pentru prima dată cu lumea restaurantelor începând cu acesta, şi au astfel ocazia să înveţe despre denumiri, moduri de preparare etc. În plus ştii şi la ce să te aştepti când ţi se aduce mâncarea sub nas.

Salata pute a conservă

La primul fel am cerut o salată cu peşte afumat. M-a mirat prezenţa unei astfel de salate în meniu, deoarece este o salată prea puţin solicitată la noi, dar cu multă căutare imediat ce treci graniţa la est şi dai de sliotkă , aşa cum spun ruşii la peştele afumat şi sărat. Mâncat simplu sau în diverse combinaţii, legenda spune că sliotka trebuie să înoate mai departe la tine în stomac, dar în vodkă. Iar cine n-a văzut un Alioşa cum bea vodkă a trăit degeaba pe lumea asta. Deşi, cică vodka provine de fapt din Polonia. Sau poate nu ştiaţi cum se bea vodka? Nu-i mare lucru, dar câteva lucruri trebuie spuse. Vodka nu se soarbe, ci se bea dintr-o înghiţitură. Se folosesc pahare mici de 25-50 ml. Imediat după, ruşii obişnuiesc să miroasă adânc o bucată de pâine. Naiba ştie de ce …

Revenind la salata mea, vă pot spune că a fost o dezamăgire totală. În primul rând că puţea de la o poştă din cauza peştelui afumat care, pe deasupra, avea şi un gust ca de plastic. Bănuind că e vorba de peşte afumat de la conservă am întrebat ospătarul, care mi-a confirmat acest lucru.
Am optat apoi pentru o ciorbă de perişoare, sperând astfel să scap repede de coşmarul de mai înainte. A fost bună, dar nu vă recomand să o mâncaţi fără să o dregeţi cu smântână, venită la pachet şi cu un ardei iute la oţet.

Momentul a fost stricat însă de Băse, pe care l-a pus dracu să vină să vorbească la televizor exact în timp ce eu savuram supa de perişoare. Astfel, oricât m-am chinuit eu să fac abstracţie de el, hăhăielile lui mi-au tulburat iremediabil digestia. Nu că cu alţii ar fi alunecat dumicaturile mai uşor … Am aflat că vrem, nu vrem, iar o să trăim bine, şi că dacă nu cumva o facem deja, asta e pentru că e criză, e moguli, e război în Imperiul Klingonian, şi în general toţi sunt de vină, mai puţin el şi corul său de boci.

Mult sos, mulţi cartofi… puţină carne

Odată cu schimbarea canalului la televizor, mi-a fost adus şi ultimul fel comandat, o porţie de mâncărică de cartofi cu carne de vită. Denumirea corectă însă ar fi trebuit să fie mâncărică de muuuulţi cartofi cu puţină carne de vită, pentru că la apelul făcut de mine, nu au apărut de sub sosul subţire, nelegat, decât două, trei bucăţele de carne. Nici la gust nu a fost cine ştie ce, cred că şi acasă când am făcut pe fugă acest fel, tot l-am nimerit mai bun. Secretul stă în astfel de cazuri în puţin kaiser afumat şi condimente, altele decât sare şi piper.

La final am cerut 50 de ml de rom, iar chelnerul m-a informat că ceea ce am cerut eu este rum şi nu rom. Interesant, pentru că eu nu ştiam să fi fost vreo diferenţă. Chiar am căutat apoi informaţii şi am înţeles că ar fi vorba doar de pronunţie în funcţie de zonă. Şi una, şi alta înseamnă aceeaşi băutură alcoolică tare ob]inută prin fermentarea (naturală sau artificială) [i distilarea sucului sau melasei din trestie de zahăr, maturată apoi în baricuri (butoaie) de stejar.

HANOVRA, Bacău, str. Erou Ciprian Pintea, nr. 13, rezervări la 0234.576.904